La inceputul secolului al XIV-lea este atestata ca stat Valahia nord-dunareana. Izvoarele mentioneaza titlurile conducatorului acestui stat: mare voievod (conducator militar) si domn (lat. Dominus), stapan al tarii.
Denumire statului romanesc apare in izvoare diplomatice externe. Cele mai multe provin din cancelaria noilor regi ai Ungariei, Angevinii. De origine franceza, aceasta dinastie, restaureaza unitatea Regatului Ungar. Inceputul procesului dateaza chiar din timpul domniei lui Carol Robert de Anjou (1308-1342), care este sprijinit de papalitate.
Cu ocazia luptelor purtate in Banat, armata noului rege al Ungariei are de infruntat si ostilitatea statului romanesc din apropiere, al carui conducator Basarab (?-1352), se dovedeste nu numai priceput sef militar, ci si un bun diplomat. In 1324, el incheie un acord prin care regele Ungariei recunoaste unitatea statului condus de "Bazarab, voievodul nostru transalpin". La randul sau, voievodul recunoaste suzeranitatea regelui Ungariei, dar si faptul ca Terra Transalpina (Terra Bazarab) este inclusa "in aria spiritualitatii catolice" (Șerban Papacostea)
Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii unguri il conving pe rege sa suprime statul lui Basarab. Este organizata campania din toamna anului 1330, soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robert de Anjou, la o posada, aceasta campanie nu aduce restaurarea dominatiei regatului Ungariei la sud de Carpati. Ea consfinteste independenta statului condus de Basarab.
In vremea regelui Ludovic de Anjou (1342-1382), Ungaria si cea mai apropiata "Vlahie" de langa ea, Tara Romaneasca, actioneaza impreuna impotriva dominatiei tatare exercitata la gurile Dunarii si la est de Carpati. Urmasul lui Basarab, Nicolae Alexandru (1352-1364), isi asuma un rol insemnat in aceasta lupta.
In 1359, Nicolae Alexandru Basarab isi ia titlul de domn autocrat (de sine stapanitor) si intemeiaza Mitropolia Ungro-Vlahiei. Fiul sau, Vladislav I (Vlaicu-Voda, 1364-cca 1376) trece cu pricepere peste conflictele militare, politice si religioase cu regele Ludovic I, respinge un prim atac otoman la Dunarea de Jos, organizeaza institutiile civile si ecleziastice ale statului, in final intitulandu-se "Io Vladislav, mare voievod, domn si singur stapanitor a toata Ungrovlahia".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu