Moda in Roma antica: vestimentatia romanilor / cum se imbracau si aratau romanii

Hainele femeilor si barbatilor in Roma Antica

Vestimentatia romanilor nu era foarte diferita imbracamintea etrusca sau greaca: pe langa toga, care in primele secole era o bucata de panza adaptabila pentru toate utilizarile, ce mai apoi se transforma in mantia drapata lunga si alba, in care ii vedem imbracati pe mai marii Romei, in reprezentarile lor de pe statuii si monezi, mai erau tunica, scurta si foarte practica, paliul, un fel de manta si pelerina.

Pe langa aceste categorii de imbracaminte romana, mai erau multe alte subdiviziuni. De exemplu toga senatorilor avea un tiv rosu-violet si larg, in timp ce  la cavaleri acesta era strans. Copiii intre 14 si 18 ani purtau o toga care se nume praetexta. Cetatenii care doreau sa candideze la pozitii publice, trebuiau sa poarte o toga candida, de aici originea cuvantului candidat. Pe sub tunica romanii purtau o subucula, care era un fel de camasa lunga pana la genunchi si fara maneci, foarte similara tunicii. Subucula era imbracata mai des decat toga, pentru ca era mai practica si lasa miscarile mai libere.

Toga, tunica si subucula erau parte si din vestimentatia feminina. Lor li se adaugau strophium, o banda care acoperea pieptul si o panza care atingea coapsele. Femeile casatorite purtau haine care aveau culori diferite fata de cele necasatorite.

Statuile si monezile din epoca republicana arata cat de simpla era coafura femeilor: parul prins lejer intr-un coc care putea uneori lasa o parte din par sa acopere gatul. Inca de pe atunci femeilor le placea sa poarte bratari, cercei, aur si pietre pretioase. Femeile cu parul cret nu ieseau in public fara bijuterii.

Incaltamintea cea mai comuna era calceus, cu talpa de 5 mm si legaturi care acopereau baza piciorului. Patricienii purtau calceus patricius, saracii purtau pero, iar militarii caliga. Femeile purtau si ele calceus sau sandale, iar in casa pantofi din panza numiti socci.

Scipio Africanul a lansat moda de a rade barba

Inainte de secolul II i.Hr. nu se acorda o atentie prea mare parului in general si parului corporal in particular. Cand parul devenea excesiv, acesta era scurtat. Primele frizerii, numite tonsores, apar in secolul III i.Hr. Moda de a rade barba in fiecare zi, a fost lansata de Scipio Africanul, marele general din timpul Razboaielor Punice. Pentru a rade barba erau folosite lame din bronz sau din fier calit. Se intampla insa ca uneori barbatii, satui sa isi rada barba in fiecare zi, sa apeleze la smulgerea barbii cu penseta, la folosirea cerii sau arderea barbii – metode dureroase, dar eficiente. Cand tinerii isi radeau barba pentru prima data invitau pritenii si rudele pentru a sarbatorii intrarea lor in lumea adultilor.

Unde locuiau romanii? Cum aratau casele/vilele lor?

Tot in secolul II i.Hr. apar primele vile ale romanilor. Unele dintre acestea erau insotite de gradini extrem de frumoase si bine ingrijite. Gradinile erau insotite de un vas cu apa in centru, sau o piscina si aveau multe opera de arta.

 

In vremea lui Cato cel Batran, se stie ca romanii saraci aveau podeaua din pamant batatorit. Casele nu aveau ferestre, ci doar o gaura in zid pe post de usa si un horn in tavan pentru a lasa fumul sa iasa atunci cand se facea focul.  Tavanul era sustinut de grinde din lemn. In aceeasi incapere se facea mancare, se muncea si se dormea. Uneori aceste case aveau niste incaperi mici numite cubicula, unde se putea petrece noaptea.