Dictionar mitologic – Zeii la etrusci, romani si greci


Alpan – zeita lumii subterane si a dragostei sexuale
Apollo – zeul soarelui, medicinii, agriculturii, al poeziei, conductorul muzelor. Are origine greaca, iar la etrusci era cunoscut cu numele de Aplu
Artha – demon etrusc al mortilor

Bahus – zeu roman al  vinului, care se identifica cu zeul grec Dionisio
Carmenta – profeta italica, celebra pentru ca facea profetiile in versuri
Carna – zeita romana a sanatatii si digestiei
Cerber – caine cu trei capete, care proteja regatul lui Hades
Ceres – zeita romana de importanta majora, protectoarea satelor, a agriculturii, a cerealelor si a civilizatiei.  Cea care i-a invatat pe oameni sa isi cultive pamantul
Charon - fiul lui Erebus si a zeitei noptii, Nyx. Era un demon din infern, care trecea cu barca in infern sufletele mortilor. La etrusci se numea Charun
Cybele – zeitate aparuta initial in Frigia si Lidia sub numele de Marea Mama, care s-a identificat mai apoi cu Rhea din mitologia greaca si  Ops din cea romana
Concordia – zeita protectoare a familiei si cetatenilor la romani
Consus – zeu roman confundat adesea cu Neptun, protector al agriculturii si pamantului
Culsu – demon etrusc al mortilor portretizat cu torte aprinse in mana stanga si foarfece in mana dreapta
Diana – zeita latina a vanatorii, echivalentul grecesc Artemis, fiica lui Jupiter si a Latoniei. Simboliza lumina lunii si era zeita castitatii si fidelitatii conjugale. Era considerata protectoare a Romei impreuna cu Apollo
Dioscuri – fii lui Jupiter Castor si Polux. Zeitati grecesti, venerate in Italia ca protectori ai marinarilor, al comertului si ospitalitatii
Egeria – ninfa camena a izvoarelor si apelor, adorata ca o zeita de catre romani. Femeile o invocau pentru a ale ajuta in momentele grele
Esculapio – Asclepio la greci, zeu roman al medicinei
Evan – dvinitatea etrusca a nemuririi
Hades – numele grecesc al fiului lui Saturn si al Ops, fratele lui Jupiter (Zeus la Greci)/ era stapanul regatului mortilor. In lumea etrusca el se identifica cu Aita, iar in cea romana cu Pluton.
Hercule - Heracle la greci, erou mitic roman, fiu al lui Jupiter si al Alcmenei, cunoscut pentru faptele sale extraordinare. Era in general reprezentat pe jumatate dezbracat
Herentas – zeita legata de ideea de frumusete si bogatie venerata de Peligni
Hermes – numele grec al zeului latin Mercur, mesagerul zeilor si cel care ii ducea pe morti la barca lui Charon
Ianus – zeu roman care deschidea portile cerului dimineata. Era considerat protector al Romei
Iunona – sotia lui Jupiter, echivalentul zeitei grecesti Hera, Fiica lui Saturn si Ops. Zeita fidelitatii conjugale, protectoarea casatoriilor si zeita a luminii alaturi de Jupiter
Jupiter – echivalentul roman al lui Zeus, fiulus lui Saturn si Ops, zeul luminii, al cerului si al fenomenelor naturale, zeul fulgerului.
Lar/Lares – spirite care protejau casa, familia, proprietatea si chiar orasul. Se identificau cu sufletele persoanelor cele mai bune, fiind in constrat cu lemurii
Levana – zeita romana, deasupra careia ridicau tatii nou nascutii
Lucus – zeu al padurii
Mani – sufletele mortilor, devenite duhuri protectoare ale caselor in care au trait
Marte – zeu italic (Maris la Etrusci, Mamerte la Sabini) ce mergea in fruntea armatelor plecate la razboi. Se identifica mai tarziu cu Ares din mitologia greaca, zeul razboiului
Menade – preotesele zeului Bahus
Minerva – zeita italica (Menerva la etrusci si Atena la greci) ce s-a nascut din capul lui Jupiter, devenind zeita intelepciunii a cunoasterii, a artei, dar si a razboiului
Moloch – (cunoscut ca Molech, Molekh, Molok, Molek, Melek, Molock, Moloc, Melech, Milcom, ori Molcom) zeu punic adorat de cartaginezi, care se rugau la idolul lui din bronz si sacrificau fete in cinstea lui. Era reprezentant ca jumatate om jumatate vitel
Neptun – zeul latin al marilor, echivalentul zeului grec Poseidon
Saturn – zeu roman al agriculturii, identificat cu titanul Cronos din mitologia greaca
Venus – echivalentul roman al zeitei grecesti Afrodita, zeita frumusetii
Vesta – veche zeita romana protectoarea focului ce incalzea casa si a statului. Era considerata zeita virginitatii, iar preotesele sale se numeau vestale

Niciun comentariu: