Alpan – zeita lumii subterane si a dragostei sexuale
Apollo – zeul soarelui,
medicinii, agriculturii, al poeziei, conductorul muzelor. Are origine greaca,
iar la etrusci era cunoscut cu numele de Aplu
Artha – demon etrusc
al mortilor
Bahus – zeu roman
al vinului, care se identifica cu zeul
grec Dionisio
Carmenta –
profeta italica, celebra pentru ca facea profetiile in versuri
Carna – zeita romana
a sanatatii si digestiei
Cerber – caine cu
trei capete, care proteja regatul lui Hades
Ceres – zeita romana
de importanta majora, protectoarea satelor, a agriculturii, a cerealelor si a
civilizatiei. Cea care i-a invatat pe
oameni sa isi cultive pamantul
Charon - fiul lui
Erebus si a zeitei noptii, Nyx. Era un demon din infern, care trecea cu barca
in infern sufletele mortilor. La etrusci se numea Charun
Cybele – zeitate aparuta
initial in Frigia si Lidia sub numele de Marea Mama, care s-a identificat mai
apoi cu Rhea din mitologia greaca si Ops
din cea romana
Concordia – zeita
protectoare a familiei si cetatenilor la romani
Consus – zeu roman
confundat adesea cu Neptun, protector al agriculturii si pamantului
Culsu – demon etrusc
al mortilor portretizat cu torte aprinse in mana stanga si foarfece in mana
dreapta
Diana – zeita latina
a vanatorii, echivalentul grecesc Artemis, fiica lui Jupiter si a Latoniei.
Simboliza lumina lunii si era zeita castitatii si fidelitatii conjugale. Era
considerata protectoare a Romei impreuna cu Apollo
Dioscuri – fii lui
Jupiter Castor si Polux. Zeitati grecesti, venerate in Italia ca protectori ai
marinarilor, al comertului si ospitalitatii
Egeria – ninfa camena
a izvoarelor si apelor, adorata ca o zeita de catre romani. Femeile o invocau pentru a ale ajuta in
momentele grele
Esculapio –
Asclepio la greci, zeu roman al medicinei
Evan – dvinitatea
etrusca a nemuririi
Hades – numele
grecesc al fiului lui Saturn si al Ops, fratele lui Jupiter (Zeus la Greci)/
era stapanul regatului mortilor. In lumea etrusca el se identifica cu Aita, iar
in cea romana cu Pluton.
Hercule - Heracle
la greci, erou mitic roman, fiu al lui Jupiter si al Alcmenei, cunoscut pentru
faptele sale extraordinare. Era in general reprezentat pe jumatate dezbracat
Herentas – zeita legata
de ideea de frumusete si bogatie venerata de Peligni
Hermes – numele grec
al zeului latin Mercur, mesagerul zeilor si cel care ii ducea pe morti la barca
lui Charon
Ianus – zeu roman
care deschidea portile cerului dimineata. Era considerat protector al Romei
Iunona – sotia lui
Jupiter, echivalentul zeitei grecesti Hera, Fiica lui Saturn si Ops. Zeita
fidelitatii conjugale, protectoarea casatoriilor si zeita a luminii alaturi de
Jupiter
Jupiter – echivalentul
roman al lui Zeus, fiulus lui Saturn si Ops, zeul luminii, al cerului si al
fenomenelor naturale, zeul fulgerului.
Lar/Lares –
spirite care protejau casa, familia, proprietatea si chiar orasul. Se
identificau cu sufletele persoanelor cele mai bune, fiind in constrat cu
lemurii
Levana – zeita romana,
deasupra careia ridicau tatii nou nascutii
Lucus – zeu al
padurii
Mani – sufletele mortilor,
devenite duhuri protectoare ale caselor in care au trait
Marte – zeu italic
(Maris la Etrusci, Mamerte la Sabini) ce mergea in fruntea armatelor plecate la
razboi. Se identifica mai tarziu cu Ares din mitologia greaca, zeul razboiului
Menade –
preotesele zeului Bahus
Minerva – zeita italica
(Menerva la etrusci si Atena la greci) ce s-a nascut din capul lui Jupiter,
devenind zeita intelepciunii a cunoasterii, a artei, dar si a razboiului
Moloch – (cunoscut
ca Molech, Molekh, Molok, Molek, Melek, Molock, Moloc, Melech, Milcom, ori
Molcom) zeu punic adorat de cartaginezi, care se rugau la idolul lui din bronz
si sacrificau fete in cinstea lui. Era reprezentant ca jumatate om jumatate
vitel
Neptun – zeul latin
al marilor, echivalentul zeului grec Poseidon
Saturn – zeu
roman al agriculturii, identificat cu titanul Cronos din mitologia greaca
Venus – echivalentul
roman al zeitei grecesti Afrodita, zeita frumusetii
Vesta – veche zeita
romana protectoarea focului ce incalzea casa si a statului. Era considerata
zeita virginitatii, iar preotesele sale se numeau vestale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu