Institutii medievale in Tarile Romane - Adunarea Tarii

La elaborarea politicii interne si externe au participat si Adunarea Tarii si Adunarile obstesti. Ele reuneau de obicei starile privilegiate.
Convocate periodic, aceste adunari au adoptat hotarari importante in domeniul vietii politice, al fiscalitatii, al vietii religioase. In Transilvania, dupa diplomele din 1366 ale lui Ludovic cel Mare si mai ales dupa ce s-a incheiat, in 1438, Unio trium nationum, practic romanii au fost exclusi in mod colectiv din viata politica si religioasa, fiind acceptati doar in calitate de indivizi.

Institutii medievale in Tarile Romane - Sfatul domnesc

Sfatul domnesc era format din marii boieri, care ulteriror au primit dregatorii, devenind principalele instrumente ale administrarii tarii de catre domnitor. Figura principala din Sfatul tarii era Mitropolitul, care era urmat in Tara Romaneasca de marele Ban al Olteniei, iar in Moldova de Portarul Sucevei.
Dintre principalii dregatori, sunt de amnintit logofatul - seful cancelariei, vornicul - seful administratiei, vistiernicul - responsabilul finantelor, spatarul, paharnicul, postelnicul.

Institutii medievale in Tarile Romane - Domnia

Domnia reprezenta institutia centrala, luand o forma absoluta. S-a nascut in mediul romanesc si s-a justificat prin originea sa divina. Succesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale ereditara si electiva. Astfel, marea boierime alegea pe domnitor din randul membrilor familiei Basarabilor (in Tara Romaneasca) sau a Musatinilor (in Moldova. S-a practicat in mod frecvent asocierea la domnie a fiului cel mare inca din timpul vietii domnitorului.

Domnitorul dovandea insemnele puterii dupa ce era uns cu mir de Mitropolit si confirmat de Poarta. El era proprietarul intregului pamant, comandant suprem al armatei, conducea intreaga administratie, batea moneda si impunea impozite, reprezenta instanta suprema judecatoreasca. Se bucura de o autoritate nelimitata, caci, fiind uns al lui Dumnezeu, toti stapanii de pamant, adica boierii, ii datorau ascultare.

Criza economica in Romania anilor '80

In 1990, Romania trebuia sa devina in optica partidului "o tara de dezvoltare medie", cu perspective impresionante de a trece la stadiul de "tara socialista multilateral dezvoltata si indreptarea Romaniei spre comunism".