Chesarie de Ramnic (circa 1720, Bucuresti - 9 ianuarie 1780, Ramnicu Valcea)

Episcopul de Ramnic, a studiat la Academia greceasca din Bucuresti greaca, latina, franceza si rusa, istoria si elemente de filologie. A facut parte din delegatiile care au inmanat memorii reprezentantilor Marilor Puteri, in anii 1770-1774.

Cu sprijinul lui Constantin Hagi Pop din Sibiu, a renovat tipografia de la episcopia Ramnicului.

A tradus si tiparit sase volume din Mineie, pe care le-a prefatat cu studii istorice si religioase.

Este primul traducator roman al Enciclopediei franceze.

Societatea romaneasca in perioada interbelica

Societatea romaneasca din perioada interbelica a fost o societate a contrastelor. Populatia Romaniei Mari era mai numeroasa si mai variata din punct de vedere etnic, decat cea a Vechiului Regat.

Conform recensamantului din 1930, Romania avea 18.057.028 de locuitori. In 1939 aproximativ 82% din populatie era rurala si respectiv 18% urbana.

Comertul Romaniei in perioada interbelica

Structura comertului a fost influentata de transformarile structurale ale economiei si de evolutia situatiei internationale.

Importul si exportul au fost dominate initial de Franta si de Anglia (1918-1929). Ulterior, si-a schimbat orientarea, indreptandu-se spre Germania, interesata dupa 1933 de achizitionarea materiilor prime si a cerealelor. Dezvoltarea industriei a modificat si structura importurilor.

Industria Romaniei in perioada interbelica

Industria interbelica a inregistrat un ritm de crestere ridicat, atingand nivelul maxim in 1938. Nivelul de la care pornise in 1918 era foarte scazut. Pe ansamblul Romaniei Mari, productia industriala a anului 1919 era de aproximativ 25% fata de nivelul productiei anului 1913. Dupa razboi, se confrunta doua pozitii in jurul problemei industriei si a industrializarii:

Romania - un stat agrar in perioada interbelica

In perioada interbelica, modelul economic si social romanesc nu este fundamental diferit de cel anteriror primului razboi mondial. Romania a ramas in ani cu o populatie rurala considerabila, obisnuita sa traiasca din munca pamantului.

Statul, desi a respectat principiile economiei capitaliste, a intervenit in planificarea si administrarea economiei nationale.

Traditionalism si identitate nationala - Poporanismul

Un alt curent agrarian al perioadei interbelice a fost poporanismul. Reprezentantii sai au sesizat abaterile de la "dezvoltarea organica" a tarii, dar spre deosebire de smanatoristi - nu s-au multumit numai cu chemari "la renasterea morala", si s-au angajat in actiunea reformatoare. Au elaborat, chiar, proiectul unei legi rurale cu profunde implicatii sociale si politice.

Traditionalism si identitate nationala - Samanatorismul

Eleborat de colaboratorii unui saptamanal cultural, Samanatorul, ediat la Bucuresti incepand cu anul 1901, cel mai dinamic curent agrarian se afirma indeosebi trei ani mai tarziu. Aceasta afirmare coincide cu momentul in care N.Iorga devine director al periodicului mentionat. Cu acest prilej, istoricul reia unele dintre ideile pe care, ca student, le dezbatuse la Junimea.

Domni si principi in Tarile Romane in secolul al XVII-lea

In aceasta perioada, domnii Tarilor Romane nu sunt, cu cateva exceptii - Vasile Lupu, Matei Basarab, Radu Mihnea, Dimitrie Cantemir, Constantin Brancoveanu - personalitati proeminente. Continua amestecu Portii in numirea domnitorilor romani.

Politica demografica in perioada comunista

Ca in orice sistem totalitar, anularea solidaritatilor traditionale, distrugerea individualitatii in favoarea colectivitatii au insemnat confiscarea vietii private in general si a celei de familie in particular.

Liberalizarea avorturilor s-a incadrat in aceasta dimensiune, ca o forma directa de laicizarea practicilor juridice si sociale - si mai ales ca o forma privilegiata de subminare a familiei traditionale.

Romania in Primul Razboi Mondial - Cronologie

1914
15 iunie: asasinarea la Sarajevo a printului mostenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand (atentatul de la Sarajevo)
15 iulie: Austro-Ungaria declara razboi Serbiei. Incepe primul razboi mondial.
21 iulie: Consiliul de Coroana de la Sinaia hotaraste adoptarea unei politici de neutralitate armata.
27 septembrie: moartea regelui Carol I
28 septembrie: urcarea pe tron a regelui Ferdinand I, nepotul si succesorul lui Carol I

Romania in Primul Razboi Mondial - Pacea

Armatele rusesti din Moldova, in curs de dezmembrare, devind adevarate bande de jefuitori. Fortele romane sunt transformate in forte de politie pentru zona din spatele frontului. Aliatii Romaniei ar fi dorit ca ea sa continue sa lupte singura. Acest lucru era insa imposibil.

Romania in Primul Razboi Mondial - Marasti, Marasesti si Oituz

Pana in mai 1917, armata romana a fost refacuta, fiind dotata cu armament modern si avand un moral ridicat. Un rol important in refacerea acesteia l-a avut misiunea militara franceza, condusa de generalul Henri Berthelot. Armata romana, reorganizata in Armata I si Armata a II-a, numara 460.000 de oameni.

Romania in Primul Razboi Mondial - Refugiul

Frontul s-a stabilizat in final in sudul Moldovei (ianuarie 1917) si capitala a fost stabilita temporar la Iasi. Aici a fost format un guvern de uniune nationala, in care au intrat si conservatorii democrati (11 decembrie 1916). Principalele obiective pe plan intern ale acestui guvern au fost reforma agrara si cea electorala. Moralul scazut al ostasilor in urma infrangerii suferite, teama fata de posibilele tulburari sociale si revolutia rusa din martie 1917 au dat implus reformelor. La 23 martie 1917, regele a remis o proclamatie catre trupele sale.

Romania in Primul Razboi Mondial - Beligeranta (1916-1918)

Romania intrat in razboi fara ajutorul promis din partea Antantei. Dupa patru luni de lupta, armata romana pierdea doua treimi din teritoriul national si jumatate din efectiv. Cauzele acestei infrangeri au fost multiple: obiectivele incredintate armatei romane erau ambitioase, dar nerealiste; Romania era inconjurata din trei parti de dusmani; in sud, avea de aparat o frontiera de 1700 km; avea o armata numeroasa, dar slab echipata si lipsita de experienta; aliatii nu si-au respectat promisiunile; planul de razboi obliga la ofensive pe doua fornturi.

Romania in Primul Razboi Mondial - Negocierile

In perioada neutralitatii, opinia publica romaneasca si principalele partide politice erau framantate de posibila intrare a Romaniei in razboi si de problema intregirii nationale.

Dupa moartea regelui Carol I (27 sept. 1914) responsabilitatea politicii externe a fost asumata de I.I.C. Bratianu. Desi atat Bratianu, cat si regele Ferdinand inclinau spre Antanta, ei nu intentionau sa renunte la neutralitate fara garantii complete din partea Aliatilor privind situatia Romaniei si realizarea obiectivelor sale nationale.

Romania in Primul Razboi Mondial - Neutralitatea (1914-1916)

La 15 iunie 1914 are loc atentatul de la Sarajevo, in urma caruia arhiducele Franz Ferdinand si sotia sa au fost ucisi de un nationalist sarb. Asasinatul a servit ca pretext Austro-Ungariei pentru atacarea Serbiei la 15 iulie 1914. In mai putin de o saptamana marile puteri europene erau antrenate in razboi, prin intrarea in functiune a celor doua aliante.

Monarhia in timpul Regelui Carol I

Rolul monarhiei in istoria Romaniei moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele isi exercita atributiile in limitele actului din 1866, care ii oferea largi prerogative politice, legislative, militare si executive.

Desi sistemul de guvernare era reprezentativ, in practica politica puterea executiva avea intotdeauna un cuvant de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea numi si revoca ministrii.

Constituirea Bancii Nationale a Romaniei

Creditul si finantele au conditionat dezvoltarea vietii economice si au contribuit la modernizarea Romaniei.

In februarie 1880, I.C. Bratianu, sprijinit de Eugeniu Carada, unul dintre conducatorii ei timp de 20 de ani, prezinta Parlamentului proiectul de infiintare a Bancii Nationale a Romaniei, motivand aportul deosebit al acestei institutii la constituirea capitalului romanesc si la dezvoltarea economiei nationale.

Scoala Ardeleana, miscare culturala nationala iluminista

Scoala Ardeleana a reprezentat un fenomen cultural-ideologic bazat pe o grupare de carturari cu idei si preocupari comune si pe un program de emancipare nationala. Scoala Ardeleana, formata din Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ioan Budai-Deleanu si alti intelectuali, s-a conturat in deceniul opt alt secolului luminilor, desfasurandu-si activitatea si la inceputul secolului al XIX-lea. Reprezentantii ei si-au consacrat cea mai mare parte a activitatii studiului istoriei, pentru a dovedi in principal originea latina, unitatea poporului roman si continuitatea sa in Dacia. Ei sustineau ideea "originii romane pure" caci, asa cum scria Samuil Micu, "romanii, cei de astazi sunt in Dacia [...] ei pre sine se numesc romani si sunt din romanii cei vechi, de Traian adusi si asezati in Dacia".

Partidul National Taranesc

Partidul National Taranesc, unul din partidele principale din perioada interbelica, s-a format in 1926, prin fuziunea Partidului Taranesc din Vechiul Regat cu Partidul National Roman din Transilvania. Aceasta fuziune a restabilit oarecum vechiul echilibru bipartit in viata politica a Romaniei. Noul partid reunea in jurul sau largi segmente ale centrului spectrului politic pentru a se opune liberalilor.

Liberalismul romanesc

In general, realitatea politica poate fi interpretata in functie de trei doctrine sau ideologii fundamentale: liberalismul, conservatorismul si socialismul.

Liberalismul politic s-a nascut in urma razboaielor religioase din secolele al XXI-lea si al XVII-lea, care au avut ca scop separarea Bisericii fata de Stat si Cetatean. Legile trebuiau sa se aplice pentru protejarea cetatenilor si nu pentru pedepsirea celor ce gandeau "liber".

Originile conservatorismului politic romanesc

Conservatorismul politic din Romania isi are obarsia in memoriile boieresti redactate in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea si in prima parte a vecului urmator.

Convinsi de necesitatea consolidarii propriei societati, reprezentantii elitei din aceasta perioada s-au adresat marilor puteri, Portii si indeosebi Rusiei tariste. Ei propuneau, intre altele, reorganizarea aparatului administrativ si a visteriei Principatelor.

Criza dinastica din 1925 - Fuga si intoarcerea lui Carol al II lea

"Criza dinastica" declansata in 1925 a afectat prestigiul monarhiei. Printul Carol, mostenitorul tronului, a fost trimis in 1925 sa reprezinte familia regala romana la funeraliile reginei Alexandra a Marii Britanii. Carol nu s-a mai intors in tara. La Paris s-a intalnit cu Elena Lupescu, iubita sa, si au plecat in Italia. La 12 decembrie 1925 a trimis o scrisoare regelui Ferdinand, prin care il anunta ca renunta la prerogativele sale de mostenitor al Coroanei. Dupa ce Consiliul de Coroana, intrunit la 31 decembrie 1925, a acceptat hotararea printului mostenitor, Parlamentul a ratificat acest act la 4 ianuarie 1926, procalamdu-l mostenitor al tronului pe Mihai, fiul lui Carol.

Invatamantul Romanesc in Epoca Moderna

Legea din 1864 a fixat cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru invatamantul primar, secundar si universitar. Populatia scolara era in crestere, desi analfabetismul continua sa fie o problema pentru Romania.

Dezvoltarea invatamantului a mai facut un pas in 1893 , cand a fost votat proiectul de lege propus de Take Ionescu. Acest proiect reorganiza invatamantul primar si ii dadea un caracter practic. Cativa ani mai tarziu, Petru Poni infiinta primele gradinite in mediul rural si se preocupa de imbunatatirea programelor scolilor care pregateau viitorii invatatori.

Sfarsitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

La inceputul anului 1863, impotriva lui Cuza se contura "monstruoasa coalitie", grupare eterogena formata din liberalii radicali, in frunte cu Ion C. Bratianu si C.A. Rosetti, si conservatori.

Primi erau, alaturi de cei moderati, continuatorii ideologiei de la 1848, dorind o transformare economica si sociala radicala, dupa modelul Europei Occidentale, in timp ce conservatorii doreau pastrarea traditiilor si privilegiilor epocii premergatoare revolutiei si insistau ca dezvoltarea sa se faca lent si fara schimbari radicale.

Institutii medievale in Tarile Romane - Armata

Domnitorii romani au acordat tot cursul Evului Mediu o atentie deosebita organizarii militare. In caz de pericol major, la chemarea domnului se reunea Oastea cea Mare. Astfel au procedat Vlad Tepes si Stefan cel Mare. La aceasta se adauga ca forta militara cu rol operativ Oastea cea Mica sau Curtea, in care intrau cetele boierilor si garda domnului. Transformarile in domeniul strategiei si tehnicii militare in evul mediu nu au ocolit nici Tarile Romane. Astfel, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare si Mihai Viteazul au folosit in campaniile lor mercenari, iar armele de foc au constituit o tehnica redutabila in confruntarile militare din secolele XIV-XVI in sud-estul Europei. Teritoriile erau aparate de fortificatiile ridicate la hotare, precum cetatile Turnu, Giurgiu, si Braile in Tara Romaneasca, Orhei, Soroca, Hotin, Neamt in Moltova, Timisoara, Oradea, Fagaras in TRansilvania.